Ce asteptam de fapt?

Photoxpress_2441979

Intrucat trec printr-o perioada cu iz de stagnare, m-am hotarat sa abordez acest subiect. De-a lungul timpului, am invatat ca atunci cand planurile noastre se vad amanate din diverse motive, socotim ca de fapt suntem intr-o perioada de asteptare care necesita rabdare.

Apoi am descoperit ca rabdarea nu e totuna cu asteptarea. Pornind de la premisa ca totul se intampla la momentul potrivit sau atunci cand esti pregatit, m-am trezit ca astept nerabdatoare sa se intample „ceva” anume in viata mea. Acel ceva parea ca intarzie sa apara si m-am trezit ca un calator dintr-un aeroport, iritat ca avionul cu care trebuia sa plece are o intarziere nedeterminata.

Mi-am amintit ca am vazut oameni blocati de zeci de ani in aceasta „sala de asteptare” mentala, o sala plina cu ganduri si iluzii care in realitate nu vor sa zboare. Timpul trece si oamenii uita ce asteapta de fapt- o lume mai buna? un viitor mai bun? Ramane doar…placerea asteptarii.

Incetul cu incetul am descoperit ca asteptarea, atat timp cat e statica e inutila. Degeaba astept momentul potrivit, daca eu nu fac nimic pentru a fi pregatit pentru acel moment. Ce astept de fapt ? In traducere ar suna cam asa : Ma astept pe mine ca sa ma pregatesc pentru a astepta momentul oportun. E ilogic…Interesant e ca am intalnit oameni care intr-adevar asteapta aceasta „asteptare”.

O intrebare zen m-a zdruncinat apoi: Daca in realitate nu exista nimic dupa care sa astept?

(Raspuns: atunci nu mai pierd vremea si trec la actiune Smile )

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria Lectii

3 răspunsuri la „Ce asteptam de fapt?

  1. Alexandra

    De ceva vreme mă confrunt și eu cu aceeași ”așteptare”. Am senzația că aștept, de data asta un tren, care a plecat deja din gara mea. Articolul tău mi-a amintit că nu are rost să pierd vremea… ci ar trebui să trec la acțiune. Însă întrebarea mea este… Cu ce încep?

    • Asa este, e nevoie sa trecem la actiune, altfel traim intr-o continua asteptare la nivel mental. Cu ce sa incepi? Eu am ajuns la concluzia ca nu conteaza cu ce incepi, important e sa incepi 🙂 Pentur ca orice inceput inseamna deja trecere la actiune, pe cand nehotararea ne tine in stand-by. Deci…curaj, important e sa incepi 😉

  2. Un răspuns pe care l-am găsit eu este: Recunoştinţă.
    Atunci când te-ai blocat, ia caietul cu minunăţii, caietul în care scrii micile succese şi scrie acolo ultimele motive pentru care eşti recunoscător Universului. Toate succesele mărunte de peste zi, săptămână, lună. Dacă au trecut multe luni de la ultima intrare, e explicaţia pentru care te-ai oprit. Atunci când se adună multe succese ne-conştientizate prin scris, Universul te forţează să te întorci la clipele acelea de bucurie, pentru a le rememora.
    Din păcate, mulţi rămânem într-o stare de „imponderabilitate” spirituală, în care, exact cum spui, „aşteptăm”. Ce? Cred că 98% din cei care aşteaptă, aşteaptă să le facă altcineva „lacţiile”.
    Mult succes în întocmirea JURNALULUI SUCCESELOR!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s