Clasicilor mei

fata-in-iarba

În urmă cu câțiva ani eram o tânără visătoare pasionată de literatură și căutând în cărți ceva…anume. Căutarea mea s-a transformat încet-încet într-o plăcere, mă abandonam lecturii atât de intens, încât numai corpul îmi mai părea un impediment, o ispită asemănătoare celei care apare într-o meditație profundă.

A fost nevoie de timp și de multe experiențe pentru a înțelege că răspunsurile pe care le găseam la acei autori clasici atât de fascinanți nu mă împlineau. Pentru că citeam o carte de mii de pagini pentru a găsi o frază de care să mă agăț, o frază magică asemenea celor incantate de vrăjitoare în secolele pierdute, o frază care să-mi deschidă acea poartă spre…acel ceva.

Adevărul e că nu știam ce caut dar intuiția mă împingea să caut și să caut, să-i transform pe toți acei autori în propriii mei maeștri, poate din dezamăgirea trăită de adolescentul care caută modele vii în jurul său și constată lipsa lor.

Acum știu că toate acele căutări în cărți nu reprezentau decât nevoia acută de a explora lumea mea interioară. Acum știu că toate acele citate de care mă agățam nu erau decât niște bucăți minuscule rupte din marele puzzle al universului. Acum am renunțat să mă mai pierd în abisurile minții prin cuvinte și gânduri încâlcite, nu știu dacă marii mei clasici preferați au înțeles că ceea ce ei căutau nu putea fi găsit cu mintea sau cu intelectul.

Sunt convinsă că mulți dintre ei au înțeles, însă n-au mai scris despre asta pentru că odată ce înțelegi…cuvintele înșirate pe portativul rațiunii nu mai au muzică. De aceea am ales să-mi scriu muzica pe portativul spiritului, iar intuiției mele i-am oferit rolul de dirijor.

Vă mulțumesc, dragii mei scriitori clasici pentru indiciile oferite, dar acum maeștrii mei sunt vii, așa cum au fost poate și cei care v-au inspirat pe voi. Acum vă pot reciti altfel, vă pot înțelege durerile și bucuriile pe care le-ați exprimate prin atâtea personaje zugrăvite în milioane de cuvinte.

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Lectii

5 răspunsuri la „Clasicilor mei

  1. Moi

    „Acum știu că toate acele căutări în cărți nu reprezentau decât nevoia acută de a explora lumea mea interioară” – foarte frumos si adevarat

  2. Vasile Marian

    Foarte frumoas editorial bv:)

  3. Wayne Dyer cita un autor şi spunea cam aşa „Cel mai minunat moment în viaţă, este acela când, după o lungă peregrinare, ajungi în punctul din care ai plecat şi vezi totul pentru prima oară.” Am descoperit că abia din acel moment, începe VIAŢA.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s