Recunoastere si recunostinta

Cunosc exercițiile de recunoștință de ani de zile…asta îmi spunea mereu mintea mea când auzea de ele, fără a le pune prea mult în practică, căci niciodată nu am încercat să-mi amintesc zilnic pentru ce anume sunt eu recunoscătoare. Așa am ajuns într-o păcăleală a minții care mă purta precum poartă vântul o barcă de pe un val pe altul .

Am înțeles recent că de fiecare dată când îmi spun „sunt recunoscătoare pentru…” eu transmit universului mesajul că mă recunosc pe mine ca parte din univers, că îmi recunosc acele minunate daruri cu care am fost înzestrată. Astfel, e normal ca acele părți să se amplifice în acel moment și să le crească efectele în viața de zi cu zi.

A mă recunoaște pe mine ca parte din acest univers înseamnă a recunoaște că toate resursele de care am nevoie pentru a reuși se află deja în mine. Știu, pentru minte sună deja a clișeu, dar e la fel de adevărat precum este aerul pe care îl respirăm. Ani de zile m-am întrebat ce să fac pentru a aduce acele resurse din mine la suprafață, pentru a le pune la lucru și totuși nu reușeam să fac asta.

Apoi am realizat că, de fapt, tot ce aveam de făcut era să le „recunosc”, lucru pe care îl treceam deseori cu vederea și totuși e mai dificil decât poate părea. Am fost învățați să nu ne recunoaștem pe noi cu adevărat, să nu ne preocupe cine suntem și ce misiune avem pe acest pământ și să așteptăm mereu recunoașterea din partea celorlalți pentru a reuși.

Cândva, într-o perioadă de confuzie, am întrebat pe cineva ce trebuie să fac pentru a nu mai fi atât de slabă, întrucât mă simțeam copleșită de valul de remarci la adresa mea. Răspunsul acestui om a fost foarte simplu și m-a luminat la față: „în primul rând, scoate-ți din cap asta”. De fapt, prin fiecare afirmație a altora la adresa mea eu le recunoșteam lor puterea asupra mea, în loc să-mi recunosc mie adevărata putere- cea dinăuntrul meu.

Acum sunt recunoscătoare zilnic pentru forța interioară, pentru fiecare calitate a mea și pentru fiecare lucru bun care mi se întâmplă. Indiferent de percepția altora la adresa mea eu mă simt acum puternică, pentru că universul din care fac parte este la fel.

Cu cât ne amintim mai des de motivele pentru care suntem recunoscători, cu atât ne creștem calitatea vieții. Fiecare gest pe care îl facem zilnic poate fi un gest de recunoștință, dacă facem din asta un mod de viață.

Atunci când ne uităm în ochii celuilalt, când privim cerul sau frumusețea să o facem cu recunoștință în suflet. Fie că vorbim sau tăcem, ascultăm un cântec, simțim o mângâiere sau pur și simplu mergem printre oameni sau în natură…totul să fie cu recunoștința că suntem, că trăim, că ne iubim.

Viața este despre cunoaștere și despre re-cunoaștere a ceea ce suntem. Și atât recunoașterea cât și recunoștința au aceeași rădăcină- a recunoaște. Recunoaște-te pe tine însuți!

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Lectii

2 răspunsuri la „Recunoastere si recunostinta

  1. Buttercup13

    Sunt recunoscatoare pentru ca mi-a fost dat sa citesc postarea ta. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s