Arhive pe etichete: calatorie

Pleaca, dar nu te intoarce acelasi

Auzim din ce în ce mai des vorbindu-se la noi despre așa-zisa „plecare” în alte țări ca fiind singura soluție pentru români pentru a duce o viață mai bună. Pot spune cu o ușoară părere de rău că pentru mulți s-ar putea să fie într-adevăr singura soluție, dar nu pentru a duce o viață mai bună, ci pentru a deveni oameni mai buni. Și asta pentru că rămânând aici nu vor sau nu pot să vadă mai mult.

Mulți vorbesc despre o viață mai bună, dar aproape nimeni nu vorbește despre cum să fim mai buni. Dacă îi întrebi pe oameni ce înțeleg prin „o viață mai bună” îți vor spune de familie, casă, mașină, piscină și fără rate la bănci. Oare viața înseamnă doar atât? De ce ne amăgim crezând că numai după ce vom avea partea materială asigurată vom putea evolua ca oameni?

Îmi amintesc de o vorbă din bătrâni pe care am auzit-o în satul bunicilor „Dacă ești prost când ești tânăr, de ce crezi că la bătrânețe vei fi altfel?” Smile

Călătorind prin Europa, am observat că țările bine dezvoltate din punct de vedere material au locuitori bine dezvoltați și la capitolul morală. Cu siguranță și edenul lor are mere stricate, doar că nu sunt așa de mulți cei care au sărit gardul. Și atunci poate fi o soluție pentru mulți români, dar din păcate cine e nemulțumit aici, va fi la fel în orice altă parte.

Omul face diferența, nu locul.

Îmi amintesc de un articol foarte bun cu titlul Române, dacă vrei să pleci, du-te!, dar nu o face pentru o viață mai bună material, ci pentru propria ta dezvoltare ca om. Interacționând cu alți oameni, cu alte culturi, cu alte țări te va ajuta să-ți lărgești orizonturile, să-ți schimbi mentalitatea și să aduci ceva proaspăt și benefic în țara asta la întoarcere.

Dar aceasta nu e o soluție pentru toată lumea, deoarece poți să te dezvolți ca om și fără a locui în străinătate. Acest lucru se datorează deschiderii și posibilității variate de interconectare ce există la ora actuală pe planetă. Din fericire, putem să ne conectăm ușor cu alți oameni aflați la mii și mii de km distanță, un filmuleț care conține un mesaj revelator ne poate scuti de acești kilometri și nu numai.

Prin urmare, dragi români, dacă simțiți nevoia să plecați, plecați! Dar plecați mai întâi într-o călătorie interioară, explorați-vă, aflați cine sunteți și reamintiți-vă de ce ați venit pe lumea asta, în țara asta.. 

Abia apoi vom putea contribui la schimbarea acestei lumi și implicit la schimbarea acestei țări. Conducătorii pe care îi avem nu fac decât să ne reflecte media nivelului nostru de evoluție, iar dacă ne deranjează acest lucru este pentru că ȘTIM cu toții că putem mai mult, că nu asta e calea.

Nu poți schimba o țară dacă nu-i cunoști harta. Și nu poți schimba nimic dacă nu-ți cunoști harta interioară.

Faceți acea călătorie interioară oriunde vă aflați, în țară, în avion sau în altă parte. Deși misiunea de a schimba lumea nu e pentru toți, fiecare poate contribui la asta străduindu-se mereu să fie mai bun decât ieri.

Indiferent de ce paradis descoperă în alte părți, oamenii puternici se întorc întotdeauna de unde au plecat, pentru a-i ajuta și pe ceilalți să crească. Și vă recomand să citiți parabola „Pescărușul Jonathan Livingstone” scrisă de Richard Bach cu al cărui citat voi încheia:

„Se întreba dacă există vreun pescăruș acolo pe Pământ, care încearcă să evadeze din limitele sale, să vadă sensul zborului, dincolo de folosirea acestuia ca pe un simplu mijloc pentru a ciuguli o firimitură dintr-o barcă de pescar. Și cu cât își exersa mai mult bunătatea, cu cât încerca mai mult să cunoască natura iubirii, cu atât mai mult dorea să se întoarcă pe Pământ.”

„Ultimul argument fu hotărâtor. Cu cât zbori mai sus cu atât vezi mai departe.”

Dacă vrei să pleci, pleacă, dar nu te întoarce același, și nu mă refer la bunurile cu care te întorci!

 

Anunțuri

11 comentarii

Din categoria Lectii

Lectia drumului

Photoxpress_733884

În urmă cu ceva vreme, după multe frământări mi-am ales un drum și am pornit fără să știu ce va urma. Mi-am făcut bagajele, am aruncat ce învățasem până atunci de la lume și am ars liste de prejudecăți și liste întregi de „Trebuie” . Câțiva călători s-au oferit să mă însoțească pentru că cel puțin o bucată din drumul pe care îl aveam de parcurs era comună.

În drumul meu am ajuns la numeroase intersecții, de la unii mi-am luat la vedere, drumul nostru nu mai coincidea și, deși îmi era greu să accept asta, am mers mai departe. Din fericire pentru mine, cineva care cunoaște foarte bine drumul s-a oferit să-mi fie ghid și să mă îndrume o vreme. Acesta m-a ferit de multe gropi în care aș fi căzut fără povețele sale, mi-a arătat o sumedenie de locuri frumoase pe lângă care poate aș fi trecut indiferentă în preocuparea mea de a nu greși drumul.

Cu alte cuvinte, e minunat să ai un ghid. Însă ghidul meu m-a scutit doar de unele indicații, m-a lăsat să cad pentru a învăța să mă ridic, m-a lăsat să plâng pentru a învăța apoi să râd cu toată inima , m-a lăsat să mă supăr pe el pentru a învăța să nu mai judec doar după ceea ce se vede și să văd dincolo de aparențe.

Și pe când am învățat să mă țin pe picioarele mele pe acest drum, pe când m-am umflat în pene crezând că nu mai am mult și ajung la destinație, tocmai am aflat că nu sunt decât la început de drum…

Ți s-a întâmplat vreodată să pornești la drum cu cineva care cunoaște drumul, care știe cât e de lung dar cu toate astea te păcălește că nu mai e mult ? Recent am aflat că mai e încă foarte mult de parcurs și, ca orice om normal, m-am descurajat întrebându-mă dacă merită. Dacă aș fi știut asta de la început, așa cum eram eu înainte, poate nu m-aș fi încumetat niciodată să pornesc. Așa că, obosită și dezamăgită, m-am pus jos și am privit în cele două direcții…înainte și înapoi.

Tentația de a da înapoi, de a renunța era mare. Însă privind înapoi, m-am văzut pe mine cum eram înainte de a porni pe acest drum și nu mi-a plăcut ce vedeam. Așa am înțeles că odată ce pornești pe un drum inițiatic nu mai e cale de întoarcere…Acum știu că secretul nu constă în ajungerea la destinație, ci în transformarea subtilă care are loc în timp ce mergi. Avem nevoie de scopuri pentru a ne păcăli mintea să nu mai dea înapoi, destinația e la fel de iluzorică precum mirajele celor care umblă prin deșert.

Acum îmi dau seama că ghidul m-a păcălit când mi-a dat bilet dus-întors pentru călătoria vieții, dar îi mulțumesc pentru asta. Miracolele se întâmplă întotdeauna în timp ce mergi…

“Don’t try to see through the distances, that’s not for human beings” (Rumi- Keep walking)

4 comentarii

Din categoria Lectii

Ghid pentru un nou început

running

Ai suferit destul, a sosit timpul să te ridici și să pornești la drum. Șterge-ți lacrimile, scutură-te de praful trecutului și începe să-ți faci bagajele. Dacă ai rețineri amintește-ți că momentul prezent e tot ce contează pentru că de acest moment depinde viitorul tău.

Limpezește-ți mintea de la atâtea gânduri de durere, spală-ți ochii ca să te asiguri că vei vedea mai bine și mai clar de acum înainte. Pune în bagajul tău lecțiile învățate din experiențele trecutului, încredere în tine, dorința de a cunoaște și de a te cunoaște. De asemenea nu uita să adaugi puțină credință și să pornești la drum convins că totul se întâmplă așa cum e mai bine pentru tine.

După ce ai împachetat, poți să-i lași un bilet suferinței tale din trecut, mulțumește-i pentru lecția pe care tocmai ți-a dat-o și lasă detașarea să-și facă datoria, o lași pe mâini bune Smile. De asemenea, înainte să pășești pe pragul casei ar fi bine să arunci o privire în oglindă pentru a-ți aminti de această imagine peste câțiva ani. Dacă te-ai uitat în oglindă și ai văzut o față obosită, brăzdată de lacrimi, cu cearcăne și ochii înroșiți, ce aștepți? zâmbește! Nu, nu începe iar să-ți plângi de milă. Smile

Ai ieșit afară în stradă, simți cum frica devine una cu frigul dimineții și îți pătrunde în oase…„Oare ce va fi? Încotro mă îndrept? Ce m-a apucat? Poate era mai bine dacă rămâneam unde eram, poate m-ar fi ajutat cineva, poate aș fi putut să îndrept…” Bla bla, te vor năpădi gândurile contradictorii și dacă le vei permite îți vor întoarce sufletul pe toate părțile. Stai puțin…tu controlezi gândurile sau ele pe tine? Chiar crezi tot ceea ce îți spun gândurile? Lasă-le să bolborosească dacă asta vor, tu ești aici și acum, pe un nou drum.

Ești afară, pe stradă, simte aerul. Inspiră, expiră…simte respirația cum pătrunde prin toată ființa ta ca un vânt care vestește primăvara. O simplă respirație făcută de câteva ori într-un mod profund limpezește apa tulbure din minte și te înnoiește. Simte-ți corpul, un miracol cu care ai fost înzestrat.

Privește în jurul tău, privește oamenii care trec pe lângă tine. Simți că trăiești? Nu e o minune? Nu uita să-ți ridici privirea spre cer ori de câte ori ai tendința să-ți apleci capul.

Nu contează atât de mult ce va fi, important este ceea vei deveni în urma acestei noi experiențe și ceea ce vei învăța din ea. Curaj! Viața te așteaptă cu nerăbdare să o descoperi. O mulțime de oameni minunați așteaptă să-i cunoști. Dragostea te așteaptă s-o trăiești. A sosit timpul să trăiești cu adevărat!

Ai ajuns în Gara Noului Început. În orice tren te vei urca te va duce pe un drum necunoscut, dar tu îi stabilești destinația. Bucură-te de călătorie, tot ceea ce a fost sau ai fost a rămâne în urmă, ești liber! Închide ochii.

….Ai ajuns? Bine ai venit în Viața ta!

7 comentarii

Din categoria Lectii